Un subiect delicat pentru că este ocolit, privit cu suficienţă sau cu prudenţă, de teama unor dispute aprinse cu bătaie mai lungă. Dar de neocolit. Iar filmul acesta reprezintă în primul rând un act artistic de responsabilitate. Fidel principiului său de a crea pentru un public larg, de a-i oferi acestuia alternative viabile la tot soiul de produse de subcultură, Nap Toader şi-a asumat şi riscul de îmbrăca o temă serioasă într-un ambalaj de comedie. Cum altfel se spun lucrurile grave decât cu zâmbet?

Dacă în filmele produse la Bucureşti, basarabeanul e, cel mai adesea, un personaj debusolat, aventurier pus pe căpătuială sau victimă, exponenţial pentru haosul tranziţiei şi e exploatat parodic pentru inadecvarea lingvistică şi socială, în “Nuntă în Basarabia” perspectivele oarecum se inversează: Nap Toader se întreabă cum sunt văzuţi românii regăţeni de basarabeni şi cum sunt primite mărcile morale ale Bucureştiului la Chişinău. Răspunsurile sunt oferite de spectacolul nunţii, regizate după canoanele stricte ale tradiţionalistului şi sentimentalului Chişinău, în folosul pecuniar al pragmaticului Bucureşti, rudele mirelui şi miresei concurând pentru supremaţia morală, umană şi de civilitate, într-o confruntare în care nimeni nu pierde.

As putea sa vorbesc ore in sir despre acest film. As putea sa va dau zeci de motive sa va conving sa il vedeti, chiar daca nu sunteti un fan al filmelor romanesti. Dar va spun doar atat. Nunta in Basarabia este un film foarte bun, o comedie exceptionala care va va binedispune si va starni multe rasete, cum rar o face un film occidental cu un buget cat PIB-ul Republicii Moldova.

Cu amendamentele de rigoare, peste care nu e de trecut total cu vederea, cred ca Nunta in Basarabia are potentialul de a deveni unul din acele filme la care te reintorci constant cand vrei sa zambesti dar nu sa razi tamp.

Eu am văzut fil­mul la Tim­işoara şi pot spune cu mâna pe inimă că mer­ită cu totul. Vlad Logi­gan este în rolul prin­ci­pal şi sur­prinde foarte bine ipostazele tânăru­lui român care merge în Moldova să se însoare. Con­stan­tin Flo­rescu este o sursă inepuiz­abilă de amuza­ment. Până la finalul peliculei vă veţi îndră­gosti de per­son­ajul său.

N-am mai ras asa copios la un film romanesc ( comedie ) de la Filantropica lui Caranfil.

Ce poti sa vrei mai mult de la un film decat un subiect bine ales, un joc al actorilor impecabil si personaje bine conturate?